S-au pus la sfat răscrucile de drumuri, Scuipând cu praf, lovesc în orizonturi, Se-ascund cuvinte grele printre fumuri, Mocnite din idei, foc întețit de vânturi.

Se aşterne iar noaptea şi frunza rămâne, Pătrunsa de frig şi de roua tacerii, Vin umbre în alb şi în paşi de cadâne, Se-nvârt speriate de trecerea vremii. În semn de iubire de fiu pentru tată, Mai stă-mbrăţişată o frunză de-o creangă, Se scurge rugina din frunză pe stradă, Cadâne de toamnă în rugă se…Continue reading Şi e toamnă din nou…

Un portativ de nervi pe care urcă, țipă acorduri de travalii istovite Născute de fecundă cheia sol, din uter rupt, cu burta înainte, Cu secera lovește-n intervale, Cronos împarte vârstele-n secunde, În sol-do-fa, în frați, surori; de portativul tânăr cadența se ascunde. Ediție princeps de nașteri, de oase prea late, prea grele, prea june odată,…Continue reading Femeia

– Te salut, te respir.. Dimineață! Miroși a cafea, a mai bine.. Topește-mi a visului gheață, lumina să bată spre mine Și bezna din suflet tu sparge-o, împrăști-o-n fum de țigară, Clătește-mi din gură amarul în ritm repetat de gargară.     – Te salut, ia de-aici o oglindă de te uită și spune-mi ce…Continue reading Roata

            Cu fruntea lăsată pe umărul gol, c-o lacrimă scursă pe-un sân dezgolit, Genunchii și-i strânge la piept, ghemuiți; miroase a frig, miroase a vid, Stângace lumin-austeră și rece se-ncurcă în părul ei lung, despletit, Pictează o umbră, contrast prea puternic de suflet fierbinte pe chipu-i livid. În mișcări delicate…Continue reading Invitație la vals

Pătratele albe-ntre umbre de noapte Se împart, îşi pun graniţe scrise de lege, Bătute-s de slugi, de regine şi şoapte, De planuri macabre să-l salveze pe rege. Nebunul de negru pe diagonală O ia cătinel, e prea beat s-o ia drept, Vede-un prost, alb pion cu o mutră banală, Îl condamnă la moarte Don Quijote…Continue reading Şah Mat