Carmen tace, privind insistent tabloul care înfățișează un lan de grău, niște țărani lucrând pământul și, în spatele unei căpițe, doi tineri ale căror trupuri goale par contopite. Căușul palmei lui acoperă perfect sânul ei micuț, adolescentin. Coapsa lui se sprijină peste coapsa ei goală, albă, care-l primește într-o vibrație de acuarelă plină de bucurie.…Continue reading Adevăr sau Provocare (fragment)
Adio îi spunem și secundei de față
Privim înainte spre drumuri cu soare, ne punem nădejdea în pagini nescrise, Contururi de umbre și soare dansează când mergem spre noi orizonturi deschise, Ne spargem oglinzi cu vedere în spate, trecutul sufocă, ne strânge ca ștreangul Pedala vitezei ne mătură clipe, curenții le spulberă în timp ce-i țin hangul. Adio ne spunem la ce-a…Continue reading Adio îi spunem și secundei de față
Adevăr sau Provocare (fragment)
dl. Cervenka – Priviți partea superioară a Ceasului Astronomic. Știți ce reprezintă cele patru figurine? A – Nu. dl. Cervenka – Sunteți artist, deja de 2 săptămâni în Praga și nu v-ați sinchisit să aflați. Încep să mă simt dezamăgit. De la stânga la dreapta: Vanitatea, ținând în mână o oglindă. Zgârcenia, comerciantul evreu cu punga…Continue reading Adevăr sau Provocare (fragment)
Adevăr sau Provocare (fragment)
Un cuplu în vârstă sprijină banca din fața lor, de peste „sensul giratoriu” pe care-l descrisese Carmen ca fiind un „rond”. Ea în fața ei, el în fața lui.. ca o reflexie în oglindă. Andrei, sprijinit în continuare pe genunchi, îi admiră. Ea, deși bătrână.. frumoasă. Radiază calm, o frumusețe înțeleaptă, intimidantă.. poate anii, experiența..…Continue reading Adevăr sau Provocare (fragment)
Adevăr sau Provocare
Capitolul 1 (fragment) A – Ce-ți dorești cel mai mult? C – În viața? A – Da. C – Nu știu. Cred că-mi doresc să fiu fericită. Si recunoscută, deci succes. Și da, odata cu recunoașterea să vină și banii. A – Înteleg.. Și mai ce? C – Păi cred ca dacă le-aș avea p-astea, aș cam avea totul, nu? A…Continue reading Adevăr sau Provocare
Au înflorit ghioceii, îi vezi?
Au înflorit ghioceii, îi vezi? Au muguri în mine, îi simți? Primește-ne-n dar tu pe toți, suntem mici și albi, fără zimți, Primește-ne roua de lacrimi, cuprinde-ne-o gingaș în palmă, Desfă-ne strânsoarea de trup, privește-ne dulce și calmă. Petale de flori ai în suflet, ce muguri frumoși îți sunt ochii! Ce spini ascuțiți ai pe…Continue reading Au înflorit ghioceii, îi vezi?
Desculți
De-ai ști că ești un om pe scena vieții, un alt actor ce-și joacă rolul prost, Un alt copil pierdut printre copii, un alt adult plecat din adăpost, Atât de om indiferent de soartă, atâta lut se-aruncă pe pământ, Atâtea mame îi insuflă viață ca viața să îl ducă spre mormânt. Și te întrebi cam…Continue reading Desculți
Dreptul la Moș Crăciun
Eram copil pe când ningea cu basme iar gerul cel aspru vestea daruri multe, Cu nasul lipit lăsam urme pe geamul de unde pe Moș îl rugam sa m-asculte, Speram să-i văd haina fluturînd în văzduh, în cojocul lui roșu, cu toiagul în mână, Jucării să-mi aducă, să-i recit poezii, să mă lase să-i umblu…Continue reading Dreptul la Moș Crăciun
Sărut mâna, bunică!
E atât de prezent tot trecutul de-acasă, atât de aievea bomboana din brad, Atât de reali și de tineri părinții, bunicii prea veșnici să-i simțim cum decad, Atât de departe e moartea din noi când casa miroase a pâine pe plită Iar bunica se ceartă cu un cârd de nepoți care-i sar în spinarea și…Continue reading Sărut mâna, bunică!
Contraste și sensuri
O pagină goală cerșește cuvinte, un singur cuvânt să o umple cu sens, Un om gol se naște plângând anxios, cerșește o mamă cu brațele-ntinse, Un mort prea bătrân, mult prea rece să ceară atinge-o icoană-n regretele linse De buze și lacrimi amorțite de transă, speriate de lipsă și de golul imens. Un “azi” stă…Continue reading Contraste și sensuri